Noua legea 200/2025, care va intra în vigoare la 18 martie 2026, stabilește regulile privind dreptul de ședere pentru cetățenii Uniunii Europene în Republica Moldova, inclusiv condițiile pentru locuire, muncă sau studii și durata legală a șederii.

---

Un pas juridic important în apropierea Republicii Moldova de standardele europene.

În contextul procesului de integrare europeană, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 200/2025 privind libera circulație și șederea cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora. Actul legislativ urmează să intre în vigoare la 18 martie 2026 și introduce un regim juridic distinct pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene.¹https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=150806&lang=ro.

La o primă analiză, dispozițiile privind durata șederii sau obținerea rezidenței nu se diferențiază radical de cadrul anterior. Totuși, la nivel juridic, statutul cetățeanului UE este reconfigurat, trecând de la regimul general al străinilor la un regim apropiat celui consacrat dreptului Uniunii Europene.

Această evoluție legislativă se înscrie în procesul de armonizare progresivă a legislației Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar, în special, în materia libertății de circulație a persoanelor, domeniu reglementat în dreptul Uniunii prin articolul 21 din TFUE și prin Directiva 2004/38/CE.

---

I. Fundamentul juridic european al noii legislații

Arhitectura juridică a Legii nr. 200/2025 este inspirată direct din normele europene care consacră libertatea de circulație.

În dreptul primar al Uniunii, articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște dreptul cetățenilor Uniunii de a circula și de a avea rezidența pe teritoriul statelor membre.

« Orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. »

Articolul 21, §1 TFUE.

La nivel de drept derivat, instrumentul central este Directiva 2004/38/CE, care reglementează condițiile exercitării dreptului de liberă circulație și ședere pentru cetățenii UE și membrii familiilor acestora.

Această directivă stabilește trei etape juridice distincte:

• dreptul de ședere pentru o perioadă de până la trei luni (<3 luni), fără formalități;
• dreptul de ședere pentru o perioadă mai mare de trei luni (>3 luni), condiționat de anumite criterii minimale;
• dobândirea dreptului de ședere permanentă după cinci ani (>5 ani) de rezidență legală.

Legea nr. 200/2025 reproduce în mare măsură această structură, demonstrând intenția autorităților de a alinia legislația națională la standardele europene.

---

II. Regimul juridic al șederii cetățenilor UE în Republica Moldova

A. Regimul anterior: cetățenii UE erau tratați ca « străini »

Până la intrarea în vigoare a noii legi, statutul juridic al cetățenilor europeni este reglementat, în principal, de Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor din care fac parte cetățeni ai statelor terțe, cetățeni ai UE, apatrizi.

Prin urmare, regimul juridic de bază era unul general, aplicabil tuturor străinilor.

În baza acestui act legislativ, cetățenii Uniunii Europene nu beneficiau de un regim juridic autonom. Din punct de vedere formal, ei erau incluși în categoria generală a străinilor.

Această abordare avea mai multe consecințe juridice:

• procedurile administrative erau mai formalizate;
• dreptul de ședere era condiționat de acordarea permisului de ședere de către autorități, nu ca un drept derivat din statutul de cetățean UE;
• justificarea scopului șederii era analizată mai strict.

Prin urmare, chiar dacă în practică existau anumite facilități, cadrul juridic rămânea unul specific politicilor clasice de imigrație.

B. Regimul instituit de Legea nr. 200/2025

Conform noii legi nr. 200/2025, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene beneficiază de un regim de mobilitate semnificativ simplificat.

În faza inițială, aceștia pot intra pe teritoriul Republicii Moldova fără viză și pot rămâne până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile, exclusiv pe baza unui document de identitate valabil.

Pentru șederile care depășesc această perioadă, intervine obligația de înregistrare a dreptului de ședere și obținerea unei cărți de rezidență. Autoritățile verifică doar îndeplinirea unor condiții minimale, precum:

• desfășurarea unei activități profesionale,
• existența unor resurse financiare suficiente,
• înscrierea într-o instituție de învățământ,
• deținerea unei asigurări medicale.

Cartea de rezidență are, în mod obișnuit, o valabilitate de până la cinci ani, iar după o perioadă de cinci ani de rezidență legală și continuă, cetățeanul UE poate solicita dreptul de ședere permanentă.

---

III. Dreptul de ședere actualizat: aspecte juridice esențiale

Percepția publică ar putea fi aceea că noua lege nu aduce schimbări majore, deoarece regulile privind cele 90 de zile de ședere sau rezidența permanentă după cinci ani existau deja.

Totuși, din perspectivă juridică, modificarea este semnificativă.

Primo, ea consacră un regim juridic distinct pentru cetățenii Uniunii Europene, separându-i de regimul general aplicabil altor străini. Republica Moldova face tranziția de la un regim de imigrație administrativă la un regim inspirat din principiul libertății de circulație consacrat în dreptul european.

Secundo, dreptul de ședere capătă caracterul unui drept subiectiv recunoscut de lege, și nu al unei simple autorizații administrative. Autoritățile nu mai pot refuza discreționar cererile dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, cu excepția motivelor de ordine publică, securitate națională sau sănătate publică. Această transformare consolidează securitatea juridică a cetățenilor UE care doresc să locuiască, să lucreze sau să investească în Moldova.

Tertio, procedurile administrative sunt simplificate și eliberarea documentelor de rezidență este accelerată, ceea ce reduce incertitudinea juridică și sarcina birocratică pentru solicitanți. Prezenta lege oferă cetățenilor UE acces mai facil la piața muncii și la anumite drepturi socio-economice.

In fine, adoptarea Legii nr. 200/2025 reflectă o etapă concretă în implementarea Planului național de armonizare a legislației, prin care autoritățile își propun transpunerea treptată a standardelor europene în domenii esențiale, inclusiv mobilitatea persoanelor. Aceasta nu reprezintă doar o reformă administrativă a regimului străinilor, ci face parte dintr-un proces mai amplu de convergență normativă și instituțională cu ordinea juridică europeană, proces care pregătește sistemul juridic moldovenesc pentru o eventuală integrare în spațiul juridic al Uniunii Europene.

Din această perspectivă, Legea nr. 200/2025 marchează trecerea de la o logică tradițională de control al imigrației la o logică juridică inspirată de principiul libertății de circulație a persoanelor consacrat în dreptul Uniunii Europene.

Concluzie

Legea nr. 200/2025 reprezintă mai mult decât o simplă reformă tehnică. Ea reflectă orientarea strategică a Republicii Moldova către integrarea europeană și apropierea de standardele juridice ale Uniunii Europene.

Prin instituirea unui regim distinct pentru cetățenii UE și prin recunoașterea explicită a dreptului de ședere, legislația moldovenească se aliniază progresiv la principiile consacrate în dreptul european al liberei circulații a persoanelor.

Tatiana Vârlan
Juristă specializată în dreptul Uniunii Europene
Europe Sui Generis – analize juridice și comentarii asupra dreptului UE