INTRODUCERE

Republica Moldova se află într-o etapă decisivă a parcursului său european, deținând, din iunie 2022, statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.¹Concluziile Consiliului European din 23–24 iunie 2022 privind acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova. Acest statut nu reprezintă doar un obiectiv politic, ci presupune transformări concrete care influențează direct mediul de afaceri, modul de funcționare al întreprinderilor și accesul acestora la piețele europene.

Procesul de aderare a intrat într-o nouă fază odată cu deschiderea negocierilor de aderare, aprobată de Consiliul European la 14 decembrie 2023, după recomandarea Comisiei Europene din 8 noiembrie 2023. Negocierile propriu-zise au început la 25 iunie 2024, în cadrul Primei Conferințe Interguvernamentale. Pentru antreprenori, acest pas înseamnă accelerarea reformelor economice și juridice, menite să creeze un cadru de afaceri mai stabil, mai previzibil și mai apropiat de regulile Uniunii Europene.

În acest context, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 (PNA), document care stabilește, în mod concret, ce reforme vor fi implementate, cine este responsabil și în ce termene. PNA include măsuri care vizează direct întreprinderile, precum modernizarea infrastructurii industriale, simplificarea procedurilor administrative, digitalizarea serviciilor publice, stimularea investițiilor și creșterea competitivității economiei naționale. Implementarea acestor măsuri este monitorizată anual²Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, punctul 7., ceea ce oferă un grad sporit de predictibilitate mediului de afaceri.

Un element central al procesului de aderare îl constituie alinierea legislației naționale la normele Uniunii Europene, cunoscute sub denumirea de acquis-ul UE.³Acquis-ul Uniunii Europene (UE) este o colecție de drepturi și obligații comune care constituie ansamblul legislației UE și este încorporată în sistemele juridice ale statelor membre ale UE. Țările candidate au obligația de a accepta acquis-ul înainte de a putea adera la UE. Derogările (excepțiile) de la acquis sunt acordate numai în circumstanțe excepționale și au o sferă limitată. Țările candidate trebuie să încorporeze acquis-ul în ordinea juridică națională până la data aderării la UE și au obligația de a-l aplica începând cu data respectivă. Pentru antreprenori, acest proces înseamnă reguli mai clare privind concurența, plățile comerciale, protecția consumatorilor, standardele de calitate, protecția mediului și accesul pe piața UE. În calitate de țară candidată, Republica Moldova trebuie să armonizeze⁴Armonizarea legislativă se caracterizează prin faptul că este implementată în cadrul tarilor asociate sau candidate, pe când transpunerea constituie operațiunea prin care un stat membru al Uniunii Europene introduce în legislația sa internă dispozițiile unei directive UE, astfel încât aceasta să producă efecte juridice în dreptul național. treptat legislația națională cu aceste norme, astfel încât întreprinderile locale să poată funcționa în condiții similare celor din Statele Șembre⁵https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:acquis..

Prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a apropia legislația națională de cea europeană în mod etapizat și adaptat realităților economice interne⁶Articolele 448 și 449 ale Acordului de Asociere.. Acest proces creează premisele pentru integrarea treptată a întreprinderilor moldovenești în lanțurile valorice europene, facilitând accesul la piața UE, la finanțări și la parteneriate comerciale.

Prezentul articol își propune să explice, într-un mod practic și sintetic, cum sunt reflectate aceste angajamente în Programul național de aderare, cu accent pe politica industrială și politica antreprenorială. Analiza vizează în special măsurile care privesc întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM), respectiv facilitățile fiscale, instrumentele de sprijin, digitalizarea, accesul la finanțare și alinierea la standardele europene, elemente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea afacerilor din Republica Moldova.

I. Politica industrială

A. Context și provocări

Nivelul redus de industrializare și fragmentarea sectoarelor industriale reprezintă una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei Republicii Moldova.

Principalele provocări sunt:

• infrastructură industrială limitată;
• lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin pentru investitori;
• deficit de personal calificat în sectoarele strategice;
• sectoare industriale neexploatate sau cu potențial nevalorificat.

Scopul politicii industriale este de a stimula dezvoltarea competitivității economice, a inovării și a tranziției către economia verde, prin investiții și modernizarea proceselor de producție.

Adaptarea la cerințele UE poate presupune costuri inițiale semnificative, de exemplu pentru conformarea la standarde de mediu, securitate și calitate. Aceasta afectează în special întreprinderile mici și mijlocii, care au resurse financiare și administrative mai reduse.

B. Cadrul legislativ și strategiile-cheie

Ca răspuns la problemele susmenționate, Guvernul Republicii Moldova a adoptat mai multe strategii și programe în cadrul foii de parcurs spre integrarea în UE.

• Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030;⁷Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.393/2024 (SNDE 2030).
• Programul Național de Dezvoltare Industrială pentru anii 2024-2028;⁸Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 280/2024 (PNDI 2024-2028).
• Strategia Națională de Dezvoltare Regională pentru anii 2022-2028;
• Programul național de specializare inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 ,,SMART MOLDOVA”.

Principalele obiective din acest domeniu sunt:

• Consolidarea cadrului normativ.
• Dezvoltarea platformelor investiționale și a infrastructurii de afaceri.
• Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare.
• Facilitarea accesului la forța de muncă calificată.
• Creșterea inovării și a competitivității industriei prelucrătoare.
• Facilitarea tranziției la economia verde.

În viitor, se prevăd modificări de hotărâri de Guvern cu privire la aprobarea listei substanțelor minerale utile de importanță națională,⁹Proiect de hotărâre de Guvern privind modificarea HG 646/2010., la instituirea unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice, la supravegherea pieței și conformitatea produselor.

C. Cazuri concrete – dezvoltarea sectoarelor industriale

Transpunerea acquis-ului UE aferent domeniului „Sectoare industriale” vizează mai multe domenii:

1. Industria turismului

Guvernul a adoptat printr-o hotărâre Programul național de dezvoltare a turismului « Turismul – 2028 ». De asemenea, Republica Moldova va trebui sa se alinieze până în 2026 la Regulamentul (UE) 2024/1028 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt.

Ce înseamnă pentru antreprenori: Standardizarea europeană și colectarea datelor conform Regulamentului UE oferă transparență și predictibilitate. Antreprenorii din turism pot planifica investiții și servicii conforme cerințelor UE, accesând mai ușor piața internațională.

2. Construcțiile

Alinierea la cadrul normativ al UE în domeniul construcțiilor s-a efectuat prin: Adoptarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Legea cu privire la locuințe nr.75/2015, precum și prin alte acte normative secundare.

Ce înseamnă pentru antreprenori: Adaptarea la legislația UE în domeniul construcțiilor asigură conformitate cu standardele europene, reducerea riscurilor legale și creșterea credibilității pentru contracte de stat sau internaționale.

3. Textile, îmbrăcăminte, piele și încălțăminte

Republica Moldova nu are un document de politici dedicat sectorului textile, dar acest domeniu este prevăzut printre cele 6 sectoare industriale prioritare în PNDI 2024-2028. Industria textilă din Moldova va trebui să se conformeze unui cadru legislativ complex pentru a reduce amprenta asupra mediului, a reduce deșeurile și emisiile de CO2, a restricționa utilizarea substanțelor chimice și a reduce consumul de apă. Aceste obiective reies din faptul că industria textelor este unul dintre cele mai poluante sectoare industriale.

Ce înseamnă pentru antreprenori: Respectarea cerințelor de mediu și reducerea amprentei ecologice devin criterii obligatorii. Antreprenorii trebuie să investească în tehnologii mai puțin poluante și certificări de mediu pentru a fi eligibile pe piața UE și pentru a accesa fonduri europene pentru eco-inovare; acest lucru poate spori accesul la piețele europene, dar cere adaptare și investiție.

4. Industria militară

Ministerul Apărării dezvoltă „Strategia militara”,¹⁰Aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 653/2025., document care menționează necesitatea dezvoltării unei industrii a apărării naționale, deși infrastructura este învechită și instrumentele de apărare limitate.

Ce înseamnă pentru antreprenori: Modernizarea industriei de apărare oferă oportunități de colaborare pentru furnizori și producători locali, dar impune respectarea strictă a normelor de securitate și control.

5. Spațiul, Materiile critice și Oțelul

Republica Moldova nu dispune de instituții și nici de mecanisme de finanțare a programelor spațiale. La nivel european, există mai multe Regulamente aferente dezvoltării programelor spațiale. Republica Moldova nu are reglementări specifice cu privire la materiile prime critice, și nici instituții specializate pe materiile prime critice, din motiv că deocamdată, nu are descoperite pe teritoriul propriu materii critice, definite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1252. De asemenea, Republica Moldova nu are dezvoltat un sector industrial de oțel. Conform Guvernului, Uzina Metalurgică Râbnița situată în regiunea transnistreană are o proprietate incertă, nerecunoscută de autoritățile constituționale de la Chișinău.

Ce înseamnă pentru antreprenori: În prezent, lipsa infrastructurii și a reglementărilor în domeniul spațial și al materiilor prime critice limitează posibilitățile de afaceri locale. Antreprenorii trebuie să fie conștienți că dezvoltarea acestor sectoare depinde de politici și investiții viitoare, deci oportunitățile concrete sunt limitate pe termen scurt.

II. Politica antreprenorială – ÎMM

A. Instrumente de modernizare – ÎMM

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă un pilon strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pentru antreprenori, acest lucru înseamnă că politica națională încearcă să creeze condiții mai favorabile pentru desfășurarea activității, prin stimularea investițiilor, simplificarea procedurilor administrative și alinierea la standardele europene. În prezent, sectorul ÎMM se confruntă cu mai multe provocări: acces limitat la finanțare și piețe externe, proceduri administrative complexe, necesitatea digitalizării și adaptării la standardele UE, precum și deficitul de competențe antreprenoriale.

Obiective:

• Crearea unui cadru legislativ și fiscal favorabil;
• Facilitarea accesului la finanțare și piețe externe;
• Digitalizarea serviciilor publice și a proceselor de business;
• Dezvoltarea competențelor antreprenorilor prin programe de formare și mentorat;
• Stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și grupurilor defavorizate.

B. Instrumente de modernizare

Dezvoltarea antreprenoriatului în UE are la bază mai multe acte, printre care „Strategia ÎMM pentru o Europă sustenabilă și digitală” și „Small Business Act” pentru ÎMM-urile din UE.

La nivel național, Republica Moldova se aliniază la politicile UE prin intermediul mai multor instrumente:

• Strategia națională de dezvoltare economică 2030;
• Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2023-2027 (PNPACC 2023-2027).¹¹Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 653/2023.

Beneficii pentru antreprenori: claritate legislativă, sprijin pentru investiții, simplificarea procedurilor administrative, acces la fonduri și parteneriate.

C. Exemple de modificări legislative – ÎMM

1. Alinierea legislației ÎMM

Ce înseamnă pentru antreprenori: Schimbările legislative viitoare vor redefini modul în care întreprinderile mici și mijlocii își pot planifica și dezvolta afacerile. În prim plan, Legea nr. 179/2016 privind întreprinderile mici și mijlocii urmează să fie aliniată la definițiile ÎMM-urilor în conformitate cu definițiile existente în UE. Aceasta înseamnă că pragurile pentru cifra de afaceri și alte criterii specifice fiecărei categorii de întreprinderi vor fi clarificate, oferind predictibilitate și siguranță juridică în planificarea afacerilor.

2. Combaterea plăților întârziate

Ce înseamnă pentru antreprenori: Viitoarele modificări legislative vor aduce claritate și mecanisme eficiente pentru combaterea plăților întârziate. Un alt exemplu concret constituie alinierea la dispozițiile directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale. În Republica Moldova, nu există o lege specială care reglementează combaterea plăților întârziate și lipsa unui mecanism de monitorizare a plăților întârziate. În acest sens, un proiect de lege a fost elaborat și transmis Guvernului spre aprobare.¹²Proiect de lege de modificare a Legii nr. 66/2025 privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști, între profesioniști și autoritățile contractante. Proiectul de lege va permite antreprenorilor să-și asigure lichiditatea și să reducă riscurile financiare generate de întârzierile partenerilor comerciali.

3. Sprijin pentru antreprenoriatul social

Ce înseamnă pentru antreprenori: Antreprenoriatul social va primi un impuls printr-un cadru clar de acces la finanțare. Se prevăd modificări cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor europene de antreprenoriat social, ceea ce înseamnă că ÎMM-urile care desfășoară activități cu impact social pot dezvolta proiecte sustenabile și se pot conecta mai ușor cu fonduri europene dedicate.

4. Transparență și corectitudine în privatizări

Ce înseamnă pentru antreprenori: Transparența și corectitudinea în privatizări protejează afacerile sănătoase și investițiile. Astfel, se prevede îmbunătățirea cadrului legal privind administrarea și deetatizarea proprietății publice prin includerea prevederilor privind neadmiterea companiilor sau persoanelor corupte și frauduloase în cadrul proceselor de privatizare/ înstrăinare/ valorificare a proprietății publice (Planul de acțiuni pentru dezoligarhizare). Antreprenorii vor avea mai multă siguranță că procesele de privatizare nu vor fi afectate de companii corupte sau frauduloase, încurajând investițiile responsabile.

5. Sprijin oferit pentru ÎMM-uri:

Ce înseamnă pentru antreprenori: Antreprenorii vor beneficia de cadru legislativ și fiscal favorabil, programe de mentorat, acces la finanțare și piețe externe, dezvoltarea competențelor antreprenorilor prin programe de formare și mentorat, precum și stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și grupurilor defavorizate. Aceasta înseamnă mai multe oportunități pentru creșterea afacerilor și consolidarea poziției pe piață.

6. Digitalizare și servicii publice

Ce înseamnă pentru antreprenori: Digitalizarea sectorului industrial vizează facilitarea proceselor de producție și a relației cu instituțiile publice. Pentru antreprenori, aceasta înseamnă economie de timp și costuri mai mici în relația cu autoritățile.

• La ghișeul unic sunt disponibile 131 de documente și servicii e-public (declarații fiscale, harta digitală, semnătura digitală etc.).

• Extinderea digitalizării pentru aprox. 75% din serviciile publice pentru industrie și afaceri industriale. Digitalizarea permite reducerea birocrației și creșterea eficienței companiilor industriale, în conformitate cu standardele UE.
• Digitalizarea proceselor Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și să-și consolideze capacitățile acesteia în materie de controale interne și de gestionare a riscurilor.

7. Formarea profesioniștilor

Ce înseamnă pentru antreprenori: Formarea profesioniștilor – în afara modernizării proceselor de producție conform standardelor UE și exigențelor de eficiență energetică, un rol esențial îl au profesioniștii care urmează a fi formați în diverse sectoare strategice. ODA oferă granturi de susținere financiară în cadrul diferitor instruiri specializate. Antreprenorii pot astfel să dezvolte afaceri mai competitive și inovatoare.

8. Parcuri industriale și infrastructură

În august 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat crearea unui nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale în perioada 2025-2027 în diferite regiuni ale țării. Aceasta înseamnă condiții mai bune pentru investiții și extinderea producției.

9. Zone Economice Libere – facilități fiscale pentru investitori

Prezența a 7 Zone Economice Libere¹³Zonele economice libere sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni și străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii. Legea Nr. 440 din 27-07-2001. presupune acordarea de facilitați fiscale și avantaje de încurajează investiția, în special, la export. Antreprenorii pot profita de aceste condiții pentru a-și reduce costurile și a-și extinde afacerea.

10. Moldova IT Park – taxare optimă pentru IT și startup-uri

Moldova IT Park oferă o facilitate fiscală unică în lume, oferind cel mai optim nivel de taxare din Europa Centrală și de Est. Menținerea cotei impozitului unic de 7% este garantată de către stat până la 31 decembrie 2035. Antreprenorii beneficiază de un mediu competitiv pentru dezvoltarea tehnologiei și inovării.

11. Regimul fiscal simplificat pentru freelanceri

Simplificarea regimului fiscal pentru freelanceri presupune instaurarea unui impozit unic de 15%, care include contribuțiile pentru asigurarea socială și medicală, procedura simplificată de înregistrare online la Agenția de Servicii Publice, fără a deschide o întreprindere. Aceasta înseamnă simplificare administrativă și posibilitatea de a începe o afacere rapid, fără structuri complicate.

Toate aceste măsuri creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, atragerea investițiilor și integrarea activă a antreprenorilor moldoveni pe piața europeană.